Proiect Culturi Ecologice – Studiu de Fezabilitate – Lucrare executata la cererea domnului Ion Tudor.

Zona de referinta: localitatea Cuza Voda,  judetul Calarasi.

Suprafata: 500 ha ; cumpar ferma-cumpar ferma agricola

Profilul activitatii (fermei): vegetal (culturi de camp), cu perspectiva dezvoltarii – cumpar ferma agricola -unei ferme zootehnice de bovine, porcine sau/si de pasari.

Cuprins

A. Studiul ecologic – cumpar ferma-cumpar ferma agricola

B. Studiul tehnico- economic

C. Studiul social

1. Studiul ecologic – cumpar ferma agricola 

A 1. Asezare geografica

cumpar ferma – Localitatea Cuza – Voda este situata in partea de Est a judetului Calarasi, cumpar ferma-cumpar ferma agricola, si se invecineaza cu Municipiul Calarasi si comunele Stefan Voda, Dragalina, Dragos-Voda si Gradistea. cumpar ferma agricola  – De asemenea, teritoriul acestei localitati are forma, aproximativ, dreptunghiulara cu laturile mici inguste si cu cele mari foarte lungi.

A 2. Relief

Teritoriul comunei Cuza – cumpar ferma-cumpar ferma agricola – Voda cuprinde doua forme de relief: o zona de lunca, numita in continuare polder (o parte din fosta balta Boianu – Sticleanu indiguita si  transformata in teren agricol in anii 60), care se afla in Lunca Dunarii si o parte de teren plan, numita in continuare terasa, care se afla pe terasa Dunarii.

Intre aceste doua forme de relief este o zona de tranzitie, pe care sunt amplasate cele trei sate ale comunei: Ceacu, Calarasii Vechi si Cuza Voda.

Problema de relief cea mai grava a acestei localitati este neuniformitate reliefului din zona de polder.

A 3. Clima – cumpar ferma-cumpar ferma agricola

La Cuza – Voda climatul este de tip temperat – continental cu tendinta de aridizare si – cumpar ferma agricola –  se  caracterizeaza (tabel 1) prin temperaturi medii anuale ale aerului in jur de 11⁰C,  precipitatii reduse cantitativ (~ 520 mm/an) si haotic repartizate in timp si spatiu, contraste termice si hidrice pronuntate intre iarna si vara, cumpar ferma-cumpar ferma agricola’ frecventa mare a zilelor insorite si prin aer atmosferic relativ uscat (U< 80%), mai ales in perioda de vegetatie a plantelor (martie – septembrie).

In aceasta localitate – cumpar ferma agricola – primele ingheturi de toamna se inregistreaza la inceputul lunii octombrie, iar ultimele, cumpar ferma, de primavara, in perioada 20 – 25 aprilie. De asemenea, in aceasta localitate fenomenele de iarna sunt mai intense, dar zapada este putina si se depune neuniform, fiind spulberata de vant. cumpar ferma-cumpar ferma agricola.

In ultimii doi ani, climatul zonei de referinta s-a schimbat mult, in sensul modificarii duratei anotimpurilor: cumpar ferma agricola  – ierni si veri foarte lungi (120 – 130 zile fiecare) si tot mai greu de suportat de catre localnici si primaveri si toamne scurte (50 – 50 zile fiecare), aproape insesizabile de catre locuitori.

Pericolul climatic – cumpar ferma-cumpar ferma agricola –  cel mai amenintator pentru producatorii agricoli din aceasta localitate este seceta pronuntata din perioada de vara, fenomen care poate fi insa combatut prin reabilitarea (repararea canalelor, reinstalarea hidrantilor si a echipamentelor statiilor de pompare si cumpararea de instalatii de irigat) fostului sistem de irigat.

A 4. Solul

In zona Cuza – Voda, sunt doua categorii de soluri: soluri aluviale in zona de polder si cumpar ferma-cumpar ferma agricola – soluri cernoziomice in zona de terasa. Solurile aluviale sunt reprezentate de: soluri aluviale tipice (68%),cumpar ferma agricola, soluri gleice (27 %) si de cernoziomuri (5 %), iar cele cernoziomice de: cernoziomul tipic (~ 40 %) si cernoziomul cambic (60 %).

De asemenea, potentialul productiv al solurilor aluviale este limitat de: cumpar ferma-cumpar ferma agricola – exces temporar de umidate, alcalinitate, salinitate, crusta, compactare si continut scazut de elemente nutritive , iar al celor cernoziomice, de: compactare, formarea crusteii si cumpar ferma agricola – continutul scazut de humus si de fosfor asimilabil.

cumpar ferma – A 5. Flora

Vegetatia naturala este reprezentata de un numar mare si diversificat de plante, precum: papura, trestia, pirul, salcia, plopul etc. in zona de polder si firuta, cumpar ferma-cumpar ferma agricola, festuca, mazarichea, cicoarea, macul, porumbarul, macesul, rugul, salcamul etc., in zona de terasa, cumpar ferma agricola  .

Pe terenurile cultivate, aceste specii salbatice au fost inlocuite cu plante ameliorate, precum: orzul, graul, porumbul, mazarea, soia, fasolea, rapita, floarea-sorelui, legumele si plantele furajere, cumpar ferma-cumpar ferma agricola, medicinale si aromate insotite de o serie de plante si microorganisme numite buiruieni – costrei, mohor, palamida, volbura, Hanthium, mustar salbatic etc. si, respectiv, ciuperci si bacterii foarte pagubitoare pentru culturile agricole si tot mai greu de controlat prin mijloace conventionale.

A 6. Fauna

In zona de polder fauna este dominata de fauna acvatica: pasari, mamifere, reptile, cumpar ferma-cumpar ferma agricola, amfibieni, pesti etc., iar pe terasa de cea terestra: iepuri, vulpi, caprioare, porci mistreti, cartite, soareci, cumpar ferma agricola, sobolani, popandei, ciori, gugustuci, vrabii, grauri, fazani, prepelite, potarnichi si pasari de padure, precum si de animale domestice: vaci si tineret taurin, cai, magari, oi, capre, porci, caini, pisici si pasari de curte – gaini, bibilici, curci, gaste, rate etc. cumpar ferma-cumpar ferma agricola Mentionam, de asemenea, densitatea si diversitatea mare de insecte modificate, din pacate, in favoarea celor daunatoare.

A 7. Alte particularitati ecologice – cumpar ferma agricola 

In zona Cuza Voda singura sursa majora de poluare este cea – cumpar ferma – punctiforma determinata de scurgerile de nutrienti in sol din platformele comunale de gunoaie si din grajdurile de animale si hasnalele locuitorilor. cumpar ferma-cumpar ferma agricola.

Perspectiva construirii unui parc industrial la intrarea in Calarasi dinspre Bucuresti, cumpar ferma agricola,  poate insa sa-i ingrijore pe locuitorii si proprietarii de terenuri din zona intravilan a satelor Ceacu si Calarasii Vechi, deoarece aceasta platforma ar putea fi, in functie de activitatile desfasurate, o sursa de poluare atmosferica difuza pentru aceasta zona, cumpar ferma-cumpar ferma agricola .

O particularitate favorabila proiectului este includerea localitatii Cuza Voda in proiectul pilot “Controlul Poluarii in Agricultura” sustinut de catre Guvernul Romaniei prin Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si finantat de Banca Mondiala.

Concluzie:

In zona de referinta culturile ecologice sunt fezabile numai pe terasa deoarece terenurile-Cumpar Ferma – Cumpar Teren Agricol, din aceasta zona sunt relativ uniforme ca relief, se afla pe cele mai fertile soluri – cernoziom tipic si cernoziom cambic, sunt ferite de orice sursa, Cumpar Teren Agricol, actuala sau viitoare, de poluare si, in perspectiva reabilitarii sistemului de irigatii, sistemele agricole au un coeficient mic de risc.

1. Studiul tehnico-economic
   

Acest studiu a vizat numai zona de terasa,Cumpar Ferma – Cumpar Teren Agricol, evaluata anterior ca favorabila culturilor agricole ecologice si cuprinde  etapa pregatitoare si perioada de conversie (tranzitie) la productia ecologica. Fezabilitatea perioadei de productie ecologica va fi studiata separat, Cumpar Teren Agricol, in baza unui alt contract de prestari de servicii, in ultimul an al perioadei de conversie, Cumpar Ferma, dupa ce se va sti tendinta de evolutie a sistemului iar deciziile beneficiarului privind profilul unitatii vor fi conturate mai clar.

B 1. Activitati pregatitoare: Cumpar Teren Agricol 

B 1.1 Stabilirea profilului activitatilor economice-Cumpar Ferma – Cumpar Teren Agricol

Inainte de a trece la prezentarea scenariilor tehnologice si la evaluarea eficientei economice a acestora este necesar sa se studieze fezabilitatea propunerii beneficiarului ca activitatile economice,Cumpar Ferma – Cumpar Teren Agricol, sa fie profilate pe productie vegetala, cu perspectiva dezvoltarii unei ferme zootehnice de bovine, porcine sau si de pasari.

In acest context am utilizat 2 indicatori economici relativ stabili: modul de folosinta a terenului (tab. B1) si structura si incarcatura pe hectar a speciilor de animale domestice (tab. B2)

Tabel B1

Modul de folosinta a terenului din comuna Cuza Voda

(ha)

Modul de folosinta	Polder	Terasa	TOTAL
Arabil	2747	9361	12108
Pasuni	0	0	0
Fanete	0	0	0
Vii	0	322	322
Pomi	0	3	0
Total agricol	2747	9686	12433
Paduri si terenuri forestiere	0	125	125
Ape si lacuri	409	747	1156
Alte terenuri	18	318	336
TOTAL	3174	10876	14050

Tabel B2

Numarul mediu de animale domestice crescute anual in comuna Cuza Voda

Bovine	Cabaline	Oi si capre	Porci	Pasari	UVM/ha
1 150	340	7170	1550	38160	0.35

Aceste informatii confirma realismul propunerii beneficiarului de a dezvolta, in prima parte, o activitate economica cu profil vegetal deoarece in prezent mai mult de 95% din terenul agricol este arabil si necesitatea ca, la inceputul primului ciclu de productie ecologica unitatea sa fie reprofilata intr-un sistem agricol mixt de tip vegetal & animal, pe de o parte pentru a se valorifica superior productia vegetala, iar pe de alta parte, pentru a se refolosi, prin gunoiul de grajd, cat mai mult din elementele nutritive extrase din sol de plantele cultivate.

B 1.2 Cunoasterea activitatii si a rezultatelor principalilor operatori locali in domeniul agriculturii ecologice.

Principalii  operatori in domeniul agriculturii ecologice din judetul Calarasi sunt: Asociatia Romana pentru Agricultura Durabila (A.R.A.D.), Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricola (ICDA) Fundulea

B 1.3 Selectarea organismului de inspectie si certificare

Toate fermele si activitatile ecologice se inspecteaza, iar produsele se certifica, contracost, de catre un Organism de Inspectie si Certificare (national sau international), autorizat de A.N.P.E. din cadrul M.A.A.P. Selectarea acestor organisme de control se face de catre  beneficiar in functie de interesele sale privind costul si valorificarea productiei.

B 1.4 Inregistrarea activitatii

Inregistrarea activitatii se face prin completarea fisei de inregistrare, prezentata ca anexa in anexa nr. 2, pct. 3.

B 2. Activitati tehnico-economice 

Trecerea de la agricultura conventionala la cea ecologica se face pas cu pas,  pentru ca structurile economice sa nu resimta efectele scaderii productivitatii, iar producatorii sa capete incredere in noul sistem agricol.

2. 2.1 Efectuarea studiului agrochimic

Studiul agrochimic este o lucrare de specialitate care se poate face, contracost, de catre Oficiul judetean deStudii Pedologice si Agrochimice si consta din 2 activitati: recoltarea probelor de sol pe adancime de 30 cm (o proba la 3 hectare de teren arabil) si analiza agrochimica a principalilor indicatori: pH, grad de saturatie cu baze si continut de azot total, humus si de fosfor si potasiu asimilabil.

B 2.2 Stabilirea duratei perioadei de conversie

Toate fermele si societatile agricole, agroindustriale si comerciale ecologice parcurg o perioada, mai lunga sau mai scurta, de conversie (tranzitie), care este egala cu timpul scurs intre inceperea managementului ecologic si obtinerea primului produs certificat ca ecologic.

In conformitate cu art. 2, alin. 1 din “Cerintele de Inspectie si Masurile de Precautie din cadrul programului de inspectie si inregistrarea operatorilor pe piata produselor agroalimentare ecologice” (anexa 2, pct.3), managementul ecologic incepe in momentul in care persoanele fizice sau juridice care intentioneaza sa practice agricultura ecologica s-au inregistrat, prin intermediul Directiilor Agricole Judetene, la Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice (A.N.P.E.) din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (M.A.A.P.).

De asemenea, conform Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice (anexa 2 pct. 2) in productia vegetala durata perioadei de conversie (tranzitie) este de minim 2 ani.

Din datele experimentale obtinute la ICDA Fundulea si activitatea practicienilor ecologisti locali reiese ca, pentru zona de referinta, perioada de conversie nu poate sa dureze mai mult de 3 ani, adica o rotatie de lungime minima, specifica sistemelor actuale de agricultura din aceasta zona.

B 2.3 Gruparea terenurilor

Unul din punctele slabe ale zonei de referinta este faramitarea terenurilor care poate si trebuie solutionat prin cumparare si schimb de terenuri preferential comasate, astfel incat cea mai mica parcela sa fie de minim 20 – 25 ha.

B 2.4 Stabilirea structurii culturilor

Aceasta activitate are ca obiectiv principal refacerea, cel putin, partiala a fertilitatii naturale a solurilor si echilibrarea ecosistemelor. De obicei, structura culturilor se stabileste tinandu-se cont de urmatoarele principii:

• Cultivarea plantelor ale caror produse sunt solicitate de consumatori (cumparatori);
• Prevenirea cultivarii speciilor si varietatilor improprii zonei, precum si a celor sensibile la infestarea cu buruieni si agenti patogeni si daunatori;
• Cultivarea, fara rezerve, a leguminoaselor anuale sau perene;
• Cultivarea sistematica a plantelor acoperitoare (culturi intercalate si asociate) si a celor folosite ca ingrasaminte verzi (trifoi, mazariche, bob, rapita, mustar etc.) .

In zona Cuza Voda, cele mai sigure culturi, din toate punctele de vedere, sunt: amestecul de plante furajere perene (lucerna si golomat), cerealele (grau si porumb), leguminoasele anuale (mazare pentru boabe), plantele tehnice (floarea – soarelui, sfecla de zahar si in pentru ulei), plantele acoperitoare (trifoi de Alexandri si dovleac cu samanta fara coaja ) si plantele pentru ingrasaminte verzi (mustar si facelia).

B 2.5 Proiectarea sistemului tehnologic:

B 2.5.1 Asolament si rotatie

In contextul agriculturii ecologice, asolamentul si rotatia sunt cele mai eficiente verigi tehnologice, deoarece au efecte pozitive multiple si de lunga durata. In practica asolamentul si rotatia se stabilesc conform urmatoarelor principii si recomandari:

• Impartirea terenului cultivabil in mai multe parcele relativ uniforme ca orografie si insusiri fizico-chimice, din care sa nu lipseasca minirezervatia naturala (perdea agroforestiera, garduri vii, sole sau/si benzi inierbate etc.);
• Folosirea drept cap de asolament a pasunilor sau fanetelor temporare;
• Stabilirea unui raport echilibrat, ca suprafata, intre plantele care imbunatatesc insusirile solului (leguminoase anuale si perene) si cele care le inrautatesc (cerealele si plantele tehnice);
• Alternarea cultivarii plantelor cu inradacinare adanca (sfecla de zahar, floarea – soarelui, etc.) cu cele cu inradacinare superficiala (cereale, leguminoase anuale);

In perioada de conversie, terenul beneficiarului (~ 500 ha) va avea, scriptic, doua sole, una de 150 – 250 ha ce va fi cultivata cu plante furajere perene (amestec de lucerna si golomat) si alta de 250 – 350 ha, care, la randul ei, va cuprinde 3 parcele pe care se vor cultiva: grau, porumb si floarea-soarelui si mazare, in proportii diferite, corespunzator cerintelor pietii si posibilitatilor tehnice ale beneficiarului (fig B1).

Fig. B1

Schema de asolament si rotatia specifica  zonei de terasa a comunei Cuza Voda

Anul	Sola si cultura
	I (150 – 250 ha)	II (250 – 350 ha)
1	Plante furajere (amestec de golomat si lucerna)	Grau + Trifoi x (25 – 35%)	Porumb (25 – 35%	Mazare (12.5 – 15.0 %)
				Floarea soarelui (12.5 – 15.0 %)
2	Plante furajere (amestec de golomat si lucerna)	Porumb (25 – 35%	Mazare (12.5 – 15.0 %)	Grau + Trifoix (25 – 35%)
			Floarea soarelui (12.5 – 15.0 %)
3	Plante furajere (amestec de golomat si lucerna)	Mazare (12.5 – 15.0 %)	Grau + Trifoi x (25 – 35%)	Porumb (25 – 35%
		Floarea soarelui (12.5 – 15.0 %)

x – cultura ascunsa

B 2.5.2 Lucrarile solului;

In aceasta categorie se incadreaza toate operatiile si procedeele tehnice de taiere sau/si scormonire, mai mult sau mai putin profunda, de rasturnare sau afanare si de maruntire a stratului superficial de sol. Lucrari ale solului sunt si cele prin care, separat sau concomitent cu alte operatii, se niveleaza terenurile cultivate si se aseaza solul. Evaluarea globala si de lunga durata a efectelor lucrarilor solului asupra mediului inconjurator, productivitatii terenurilor cultivate si a calitatii recoltelor agricole, caracterizeaza aceste operatii ca “un rau necesar” 

Pentru a diminua efectele negative ale lucrarilor solului trebuie respectate urmatoarele principii:

• Solul trebuie lucrat cand ne primeste si nu trebuie lasat sa astepte (solul se lucreaza in conditii optime cand umiditatea este de ~ 12%);
• Solul este un organism viu – in sol traiesc un numar foarte mare de microorganisme (3 miliarde/gramul de sol) si macroorganisme (9.5 milioane de rame, numeroase microartropode etc). Hrana si celelalte conditii de habitat necesare pedofaunei se asigura doar prin practicarea tehnologiilor conservative;
• Solul trebuie lucrat (afanat) adanc si prelucrat superficial cu utilaje complexe care afaneaza solul in adancime, nu rastoarna brazda si maruntesc numai patul germinativ .

Punctele slabe ale cernoziomurilor de la Cuza Voda (formare crusta, compactare si continut scazut de materie organica si de fosfor asimilabil) mentionate in primul capitol, obiectivele agriculturii ecologice privind imbunanatatirea si/sau conservarea fertilitatii solurilor si structura culturilor propusa anterior, impun beneficiarului  reducerea volumul lucrarilor solului si inlocuirea treptata a celor adanci si care rastoarna brazda (arat, discuit) cu lucrari care afaneaza solul (decompactare) sau il prelucreaza superficial (cultivatie totala, lucrarea cu combinatorul si grapat). De asemenea, in perioada de conversie terenurile trebuie nivelate si uneori, tavalugite.

B 2.5.3 Samanta si semanat;

La aceasta lucrare agricola se va tine seama de normele tehnice privind:

• Provenienta si calitatea semintei si a materialului saditor – din anul 2004 se vor folosi numai seminte si materiale de plantat produse conform standardelor agriculturii ecologice si, desigur, certificate;
• Marimea semintei si a materialelor de plantat – in zona de referinta sunt recomandate seminte de dimensiuni mici si mijlocii;
• Puritatea materialelor de semanat si plantat – mai mare de 95%;
• Densitatea de semanat (plantat) – mai mica cu 10 – 30% decat in agricultura conventionala;
• Epoca de semanat (plantat) – conform cerintelor plantei cultivate, dar  intr-un timp realtiv scurt (maxim 5 – 7 zile) ;
• Adancimea de semanat (plantat) – conform cerintelor plantei cultivate si uniforma;
• Metoda de semanat (plantat) – mecanic, cu antrenare pneumatica a semintelor si lipirea acestora de sol;
  

B 2.5.4 Fertilizare;

Fertilizarea este un (sub)sistem tehnologic complex format din 7 elemente distincte:

• Bioelementele fertilizante – N,P,K si unele microelemente;
• Forma chimica a bioelementelor fertilizante – cat mai accesibila plantelor cultivate;
• Tipul de ingrasamant – baza fertilizarii o constituie ingrasamintele organice: ingrasaminte bacteriene pe baza de Rhizobium la mazare si de Azotobacter si Bacilus meghaterium la cereale si plante tehnice; resturi vegetale tocate si semicompostate, composturi organice,  gunoi de grajd si urina de la animale la cereale si plante tehnice; ingrasaminte verzi (trifoi de Alexandria, mustar sau/si facelia), extract de plante etc. si ingrasamintele minerale neprelucrate chimic (roci fosfatice, potasice, silicioase etc.). In perioada de conversie, la plantele furajere si la cereale si plante tehnice se pot aplica si ingrasaminte chimice in cantitati din ce in ce mai mici (de la 75% din doza in anul 1, pana la 25% in anul III).
• Doza – se calculeaza in functie de insusirile bioelementului fertilizant, cerintele plantei cultivate si particularitatile climatice si pedologice ale zonei de cultura;
• Starea fizica a ingrasamintelor – ingrasamintele se prezinta sub forma solida, lichida si de suspemsie. Alegerea uneia sau alteia din aceste stari fizice depinde de tipul de ingrasamant, de posibilitatile tehnice de aplicare a acestuia si de cerintele plantelor cultivate ;
• Epoca de aplicare – perioada de timp cand se aplica ingrasamintele este determinata de bioelementul fertilizant, tipul de sol si de starea culturala a terenurilor (cultivat sau necultivat);
• Metoda de aplicare – difera in functie de epoca de aplicare. In general se practica doua metode: aplicarea prin imprastiere la suprafata solului sau pe plante si aplicarea localizata pe samanta si pe sau intre randurile de plante.

B 2.5.5 Irigare           

Problemele actuale ale sistemului local de irigat impun folosirea acestui element tehnologic (cel mai devreme) in ultimul an de conversie sau in primul an de productie ecologica. De asemenea, efectele secundare ale apei de irigat asupra solului si apelor freatice obliga beneficiarul sa foloseasca apa de irigat numai pentru completarea deficitului de apa din sol si in conformitatea cu cerintele plantelor cultivate. 

                        B 2.5.6 Protectia plantelor.

Plantele propuse a fu cultivate in zona de referinta trebuie protejate de buruieni, boli si daunatori prin orice metoda care se incadreaza in unul din urmatoarele principii:

• mentinerea atacului factorilor biotici sub pragul economic de daunare;
• cunoasterea amanuntita a particularitatilor biologice ale daunatorilor;
• utilizarea prioritara si pe scara larga a metodelor de combatere multifunctionale;
• folosirea a cel putin doua procedee diferite de combatere pentru fiecare factor biotic daunator;

Infestarea neobisnuita a terenurilor cultivate in localitatea Cuza Voda cu buruieni, agenti patogeni si insecte daunatoare, precum si perspectiva neutilizarii pesticidelor in perioada urmatoare, de productie ecologica, impun beneficiarului folosirea in perioada de conversie a unui complex de metode preventive si curative pentru echilibrarea agroecosistemelor si diminuarea pagubelor produse culturilor agricole. In primul rand trebuie sa respecte, cu strictete, recomandarile privind celelalte subsisteme tehnologice (asolament si rotatie, lucrarile solului, samanta si semanat, fertilizare, irigare si recoltare), sa urmareasca zilnic evolutia factorilor biotici daunatori si, in funtie de gradul de infestare, sa foloseasca cel putin doua procedee de combatere de natura fizico-mecanica, biotehnica, biologica, genetica, biochimica, biodinamica etc. inclusiv chimica.

B 2.5.7 Recoltare

O masura rationala, hotaratoare in ceea ce priveste cantitatea si calitatea productiei agricole este executarea recoltarii in epoca optima, intr-un timp scurt si fara pierderi, precum si, concomitent, conditionarea si valorificarea tuturor produselor si subproduselor agricole.

            B 3. Efecte economice

Toate studiile de specialitate semnaleaza faptul ca, in agricultura ecologica cheltuielile sunt mai mari si castigurile mai mici cu aproximativ 10 – 40 % decat in agricultura conventionala (Lampkin & Padel, 1994).

In cazul proiectului “Culturi Ecologice”, in faza de conversie (tranzitie) se va cheltui cu  150 – 200 EURO/ha mai mult decat in sistemele conventionale pentru plata  studiului agrochimic, inspectiei si certificarii si a lucrarilor manuale suplimentare, cheltuieli care vor putea fi recuperate prin subventionare de catre stat (Guvernul Romaniei pregateste un astfel de proiect), sau in primii 2 – 3 ani de productie ecologica cand produsele si subprodusele agricole certificate ca ecologice vor pute fi vandute la un pret mai mare.

Fermele ecologice in conversie (tranzitie) sunt, de obicei, eficiente si din punct de vedere economic in masura in care elimina cheltuielile neproductive si folosesc tractoare, masini si echipamente agricole cu productivitate mare si multifunctionale, precum si forta de munca specializata.

            B 4 Alte particularitati  tehnico-economice

• o prima particularitate remarcabila este slaba reprezentare a agriculturii ecologice in zona de referinta (anexa 1), inclusiv lipsa pietei nationale si mai ales locale de produse ecologice;
• distanta relativ mica fata de marile centre comerciale – Bucuresti si orasele de pe litoral (Constanta, Mamaia, Mangalia etc) si, mai ales, de municipiile Calarasi si Slobozia sunt, de semenea alte puncte tari in promovarea agriculturii ecologice;
• facilitatile de transport dunarean (portul Calarasi) a produselor si subproduselor agricole ecologice confera noi perspective incurajatoare dezvoltarii schimburilor comerciale internationale cu produse ecologice.

Concluzii:

Proiectul “CULTURI ECOLOGICE”, faza conversie (tranzitie), este fezabil si din punct tehnico – economic, cu respectarea tuturor masurilor pregatitoare si tehnologice specifice sistemelor agro-ecologice.

1. Studiul social

            C1. Nivelul de trai al populatiei

Locuitorii comunei Cuza Voda au un nivel de trai scazut din cauza sistemului  agricol de subzistenta practicat in aceasta zona. Implementarea proiectului “Culturi Ecologice” ar putea fi, pentru acestia, atat o sursa suplimentara de castig, cat si un exemplu de urmat.

            C 2 Forta de munca

Zona de referinta dispune de suficienta forta de munca si poate, de asemenea, atrage o parte din forta de munca specializata (mecanici, mecanizatori, economisti, tehnicieni etc.), care este disponibila in municipiul Calarasi. O buna parte din forta de munca locala este insa imbatranita si slab calificata, in special in domeniul agriculturii ecologice.

            C 3 Relatii sociale

Un fenomen social, realtiv greu de stapanit, este numarul mare de cazuri de sustrageri (furturi) de produse din avutul privat si de pasunare abuziva a culturilor. Aceste puncte slabe ale proiectului “Culturi Ecologice”, poate fi insa stapanite printr-un management de tip parteneriat, bazat pe ajutor, corectitudine si respect reciproc intre echipa proiectului si ceilalti producatori agricoli din zona.

Concluzie:

Particularitatile sociale ale comunei Cuza Voda califica proiectul “Culturi Ecologice” tot in categoria “fezabil”, diferentele dintre obiectivele sociale ale agriculturii ecologice si realitatile zonei fiind in favoarea promovarii si dezvoltarii sistemelor agro-ecologice.

Reguli de productie ecologica

Metodele de productie ecologica utilizate in obtinerea produselor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

• respectarea principiilor productiei ecologice;
• neutilizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide, materiale furajere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, substante folosite in alimentatia animalelor, substante ajutatoare pentru pregatirea furajelor, produse pentru curatarea si dezinfectarea adaposturilor pentru animale si de alte produse, decat a acelor produse permise sa fie folosite in agricultura ecologica;
• folosirea de seminte sau material vegetativ saditor obtinut prin metode de productie ecologica.

Principiile de baza ale productiei agroalimentare ecologice sunt:

• eliminarea oricarei tehnologii poluante;
• realizarea structurilor de productie si a asolamentelor, in cadrul carora rolul principal il detin rasele, speciile si soiurile cu inalta adaptabilitate;
• sustinerea continua si ameliorarea fertilitatii naturale a solului;
• integrarea cresterii animalelor in sistemul de productie a plantelor si produselor din plante;
• utilizarea economica a resurselor energetice conventionale si inlocuirea acestora in mai mare masura prin utilizarea rationala a produselor secundare refolosibile;
• aplicarea unor tehnologii atat pentru cultura plantelor cat si pentru cresterea animalelor, care sa satisfaca cerintele speciilor, soiurilor si raselor.

Conversia productiei conventionale la cea ecologica va avea in vedere realizarea unui agrosistem viabil si durabil. Intreaga unitate, ferma sau o parcela din ferma, incluzand cresterea animalelor, trebuie sa fie transformata in concordanta cu standardele ecologice nationale si internationale intr-o anumita perioada.

Ion Tudor – Investments Consultant

Mobile: +40 734.845.159

contact@investmentsinromania.eu

www.investmentsinromania.eu